Recenzie Greva pacatosilor sau apocrifa unui evreu scrisa de "tudor.vlad"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Cum ar fi să te așezi la masă și să primești șampanie cu orice? Șampanie cu icre, dar și cu brânză de vaci, șampanie cu mămăligă, la rândul ei fiartă în șampanie, și șampanie cu cuș-cuș, apoi ceva șampanie cu slăninuță și șampanie cu pulpă de mistreț. Și, în timp ce ți se servesc la masă, să ți le aducă numindu-le mămăligă și să ți le ia botezându-le polenta. Iar paharul de șampanie să-ți fie schimbat permanent, după fiecare înghițitură, ca să bei șampanie roz și șampanie albă, să fie seacă, apoi foarte dulce, să fie rece și să fie caldă, să fie... șampanie oricum, cu orice.
Cine se distrează cel mai tare la o astfel de masă? Cel care alege dezordinea mâncărurilor, forțează alegerea vinurilor și se uită la privirea ta stupefiată, interpretând-o, înainte de orice altceva, ca pură încântare!
Așa că fiecare îmbucătură este, în felul ei, un festin, un experiment, o tulburare a simțurilor, iar două bucături una lângă alta nu pot fi ținute minte, sau te isterizează, sau...
Între râul terifiant care duce furios la vale copaci și case și apa plictisitoare care se scurge din săritoare în săritoare, din baraj în baraj, este râul perfect, cu meandre și cascade, puternic și stăpânit. De frica plictiselii, s-a născut incoerenta furtună. În fața ei nu scoți decât, din când în când, un "uau!", mai degrabă de spaimă, și te ții bine de mal, ți-e frică să te lași dus de apă, ca să nu-ți pierzi echilibrul și viața.
De citit în porții mici - poate să ia și un an așa! -, cu oprire la cea mai mică schimbare de gust, de ton, de personaj, de retorică, pentru a vedea ce efect a avut în tine șampania, și cu reluarea lecturii numai după o pauză. Așa ajungi să trăiești și tu, cititorul, bucuria celui care servește așa o haleală experimentală, scriitorul...