Recenzie Hotel Universal scrisa de "cornelia.popa"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Dacă unele locuri și lucruri ar putea vorbi, ar avea atât de multe de povestit! Ele văd totul dintr-o altă perspectivă, așa că altfel ar vorbi despre toate câte li s-au întâmplat sau la câte altele au fost martore. Despre Hotel Universal nu știam nimic până să citesc cartea, Simona Sora m-a introdus în lumea lui și mi-a pus la înaintare mărturiile și amintirile atâtor oameni ce au trecut pe acolo. Mi-am imaginat cum ar fi să-și spună și Hotelul of-ul, să povestească tot ce-a văzut și auzit. Nu cred că am avea timp suficient să-l ascultăm…

Cartea cuprinde mai multe secvențe din viața celor ce au locuit în Hotel Universal, hotel din București ce de-a lungul timpul și-a schimbat menirea. A fost construit aproximativ acum un secol și jumătate cu scopul de a fi un hotel modern și rafinat, iar prin anii 90 a ajuns cămin studențesc. Sora, prin intermediul personajelor, subliniază schimbările prin care au trecut Hotelul și locatarii săi.

Povestea este spusă prin prisma Maiei, studentă la Litere ce locuiește în Universal. Pare a fi o tradiție de familie, căci acolo au locuit, pe rând, atât mama cât și bunica și străbunica Maiei. Fiecare a prins Hotelul într-o altă perioadă, a trăit altfel vremurile și are o poveste diferită de spus despre cum a fost viața în Universal.

E o carte dificilă. Am vrut de câteva ori să o abandonez, însă am ținut să cred că avea ceva să-mi spună. N-a avut. Firele narative ale personajelor s-au încurcat și m-au zăpăcit de mi-e și greu să spun care, cum și ce-a făcut. Apar diferite secvențe și personaje ce nu-și au rostul, care în loc să aducă lămuriri, încurcă mai mult povestea. Aș fi vrut să cred că problema e la mine, că nu m-am putut concentra suficient sau că pur și simplu nu m-a prins povestea cărții, însă am dat de mai multe persoane ce au aceeași părere ca și mine. Îmi pare rău, Sora, dar cam atât a fost să fie între noi.

“Tu știi că nu-i nici o fericire să vezi ce-i înlăuntrul omului, pentru că nici acolo, nici în afara lui lucrurile nu sunt așezate o dată pentru totdeauna și se schimbă până să apuci să spui ce și cum.”