bogdan.balostin pe 2017-02-19 20:57:55
Rating:
Bine ați venit în Arena 13, unde războinicii luptă cu înverșunare, iar moartea face parte din regulile jocului! Așa spune coperta a 4-a a romanului Arena 13, scris de Joseph Delaney și tipărit în limba română la editura Corint.
Pentru cei care au citit seria Cronicile Wardstone, Leif va fi un personaj familiar, având majoritatea caracteristicilor comune cu Thomas, ucenicul vraciului. De ce aduc în discuție altă serie de același autor? Pentru că personajul principal este un băiat de 16 ani care este primit ca ucenic la un maestru al arenei și învățat să lupte atât cu sabia cât și cu mintea. Narațiunea este redată la persoana întâi, din perspectiva lui Leif, iar o anumită fată îl ba băgă în diverse belele. Cititorii vechi ai lui Joseph Delaney se vor simți ca acasă și poate se vor întreba dacă citesc o versiunea alternativă a romanelor deja scrise de acesta.
Mai țineți minte ce scrie pe coperta a 4-a? Ei, bine, deși nu este un „joc al foamei” și luptele din arenă nu sunt purtate până la moarte, în general fiind vorba de îndemânare în comandarea simulacrelor (un fel de zombie-roboți) romanul se transformă repede în ceva unic și macabru.
Arena 13 are o aromă familiară dar se simte ca o copie, cu o doză de noutate care nu este suficientă cât să inoveze. Prezintă câteva noțiuni foarte interesante de arta „programării” care ar putea deschide apetitul pentru acest subiect cititorilor mai tineri, dar pe lângă asta, exact când crezi că romanul este (în ciuda titlului și subiectului) o carte inocentă pentru copii, te lovește cu niște imagini grotești la care nu te așteptai. De fapt, de la Joseph Delaney, eu mă așteptam.
Am simțit pe parcursul lecturii că această primă carte este doar o introducere într-o mitologie proprie. Cu toate acestea, nu pot să scuz lisa de caracterizare a personajelor care sunt, până acum, simple stereotipuri. Presimt că se va transforma într-o serie lungă în care fiecare personaj va primi „sufletul” pe care îl merită.