Biografie Miguel Delibes
Sunt fanPentru a deveni fanul acestui autor trebuie sa te autentifici.
| Nume: | Miguel Delibes |
| Sex: | Masculin |
| Data nasterii: | 17 octombrie 1920 |
| Locul nasterii: | Valladolid |
| Biografie: | S-a născut la Valladolid pe 17 octombrie 1920 È™i a murit pe 12 martie 2010 în acelasi oraÈ™. A studiat Drept È™i ComerÈ› È™i apoi a fost profesor de Drept Comercial È™i ziarist. A condus ziarul „El Norte de Castilla†(„Nordul Castilieiâ€) din 1958 până în 1963. Debutul său literar s-a produs prin romanul „La sombra del ciprés es alargada†(„Umbra chiparosului e alungităâ€), pentru care a primit premiul Nadal. ÃŽn „El camino†(„Drumulâ€), din 1950, narează procesul prin care trece un copil care de-abia a început să experimenteze viaÈ›a, în faÈ›a amenințării de a părăsi satul È™i a se muta la oraÈ™. ÃŽn 1953 a publicat „Mi idolatrado hijo SisÃâ€, roman în care abordează viaÈ›a burgheziei de provincie, într-un oraÈ™ ce seamănă cu Valladolid-ul său natal. A publicat de asemenea nuvela „El Locoâ€. Alte romane ale lui Delibes sunt : „La hoja roja†(1959), operă de caracter existenÈ›ialist, în care un fotograf, aflat în pragul pensionării, își rememorează viaÈ›a; „Las ratas†(1962), operă având la bază o serie de anecdote autobiografice, în care se evocă atmosfera unui sat castilian dispărut; È™i în primul rând „Cinco horas con Mario†(1966), considerat capodopera sa, un lung monolog a lui Carmen, o burgheză de dreapta È™i mentalitate foarte închisă, susÈ›inut în faÈ›a cadavrului lui Mario, profesor de liceu cu viziuni de stânga, din cauza cărora a petrecut mult timp în închisoare pe vremea lui Franco. Dincolo de conÈ›inutul existenÈ›ialist, romanul constituie È™i o satirizare a clasei mijlocii apărute în urma măsurilor economice ale lui Franco. Pe de altă parte, există un grup de romane dedicat unei pasiuni a scriitorului, vânătoarea, unite prin personajul unui asistent de liceu pasionat de acest sport, care apoi emigrează în Chile È™i în final se pensionează. Aceste romane alcătuiesc trilogia : „Diario de un cazador†(1955), pentru care a primit Premiul NaÈ›ional de Literatură, „Diario de un emigrante†(1968) È™i „Diario de un jubilado†(1996), È™i păstrează limbajul cast È™i precis, specific autorului. ÃŽn 1969 a publicat un roman care s-a îndepărtat de tematica sa abituală : „Parábola del náufragoâ€, inspirat din evenimentele Primăverii de la Praga. ÃŽn 1973 a fost ales membru al Real Academia Española. ÃŽn noiembrie 1974 a murit soÈ›ia sa Ãngeles, determinându-l pe scriitor să intre într-o perioadă de trei ani de depresie. A publicat totuÈ™i în 1975 o operă scrisă anterior, „Las guerras de nuestros antepasadosâ€. ÃŽn aceste condiÈ›ii È™i-a rostit discursul de intrare în Academie pe 25 mai 1975, „El sentido del progreso desde mi obra†(„Sensul progresului din opera meaâ€). A publicat romanul „El disputado voto del señor Cayo†în 1978 È™i discursul rostit la Academie a fost publicat în 1979 sub titlul „Un mundo que agoniza†(„O lume ce agonizeazăâ€). ÃŽn 1982 a publicat „Los santos inocentesâ€, o nuvelă poetică (autorul a suprimat până È™i punctul, pentru a menÈ›ine ritmul) care prezintă viaÈ›a unor oameni născuÈ›i È™i obligaÈ›i să muncească gratis într-un latifundiu din sudul Spaniei, fără drept la educaÈ›ie È™i la nici un fel de emancipare. Nuvela este concepută pentru a îi introduce pe cititori în acea lume cvasifeudală, scopul creÈ™tinului Delibes fiind cel de a stârni compasiune, È™i nu milă, pentru acele fiinÈ›e care păstrau relaÈ›ii deosebite cu Natura È™i calități umane originare, nealterate de contactul cu civilizaÈ›ia contemporană, spre deosebire de proprietarii latifundiului. Conform autorului, opera apelează mai mult unei conÈ™tiinÈ›e creÈ™tine decât uneia marxiste. Mario Camus a produs o ecranizare de succes a nuvelei. Printre ultimele sale creaÈ›ii se numără „Cartas de amor de un sexagenario voluptuoso†(1983), „377A, Madera de héroe†(1987), precum È™i „Señora de rojo sobre fondo gris†(„Doamnă în roÈ™u pe fond griâ€) (1991), în care evocă figura soÈ›iei sale. Mai recent a publicat „El hereje†(1998), un roman istoric bazat pe persecutarea luteranilor din Valladolid de către InchiziÈ›ia spaniolă în secolul XVI. Opera reprezintă o pledoarie în favoarea libertății religioase, iar autorul dedică opera „oraÈ™ului meuâ€, Valladolid. Pentru această carte a obÈ›inut din nou Premiul NaÈ›ional de Literatură, în 1999. Miguel Delibes este de asemenea autorul unor povestiri scurte precum cele incluse în „Siestas con viento sur†(1957), pentru care a primit premiul Fastenrath, sau în „Viejas historias de Castilla la Viejaâ€. ÃŽn anul 2000, Consiliul din Castilla y León a propus candidatura lui Delibes pentru premiul Nobel, candidatură susÈ›inută de entități intelectuale È™i culturale spaniole È™i internaÈ›ionale. Consiliul director al SGAE (Societatea Generală a Autorilor È™i Editorilor) a propus Academiei Suedeze numele scriitorilor Miguel Delibes, Francisco Ayala È™i Ernesto Sábato ca È™i candidaÈ›i pentru obÈ›inerea premiului Nobel în 2007. |
