Biografie Kenzaburo Oe
Sunt fanPentru a deveni fanul acestui autor trebuie sa te autentifici.
| Nume: | Kenzaburo Oe |
| Data nasterii: | 31 ianuarie 1935 |
| Locul nasterii: | ÅŒse (actualmente Uchiko), Prefectura Ehime, Japonia |
| Biografie: | Kenzaburo Oe este un romancier japonez, laureat al Premiului Nobel pentru literatura. Oe a inceput sa scrie in 1957, in timp ce era student la Literatura franceza. Operele lui din anii 1957 pana in 1958 - de la povestirea, „Shiikuâ€, care i-a adus Premiul Akutagawa, la primul sau roman, „Memushiri kouchi†(1958)- ce descrie tragedia razboiului care distruge viata idilica a unui baiat de la tara. In povestirea „Shisha no ogori†(Mandria mortilor) (1957), o nuvela, si in „SevuntÄ«n†(Saptesprezece) (1961), un roman, Oe a portretizat viata de student in Tokio, un oras unde umbrele ocupatiei americane mai puteau fi intalnite. Toate aceste opere poarta semnele influentei lui Jean-Paul Sartre si a altor scriitori moderni francezi. O criza a lovit viata lui Oe si literatura produsa de acesta la nasterea primului sau fiu Hikari. Acesta s-a nascut cu o deformitate craniana care l-a transformat intr-o persoana cu un sever handicap mental. Desi traumatizat de aceasta experienta noua, Oe a gasit forta sa transforme povestea fiului sau in literatura. Descriind coexistenta dintre el si copil, Oe a scris „O experienta personala†(1964), o descriere a incercarilor sale de a-l primi pe copil in viata lui, si a felului in care reuseste sa-i accepte diferenta. Printr-o translatie de tip catalitic de la drama sa la drama colectivs a victimelor din Hiroshima, alege drept subiect al urmatorului sau roman, „Hiroshima nÅto†(Caietul Hiroshima) (1965), chiar gsndurile supravietuitorilor si drama victimelor bombei atomice. Dupa „Man'en gan'nen no futtobÅru†(Fotbal in primul an al erei Man'en) (1967), doua curente principale care din cand in cand se unifica pot fi descoperite in operele sale. Incepand cu „A Personal Matter†a aparut un grup de opere care descriu coexistenta cu un fiu desabilitat, Hikari. „Warera no kyÅki wo ikinobiru michi wo oshieyo†(Invata-ne cum sa trecem peste nebunia noastra) (1969), „KÅzui wa waga tamashii ni oyobi†(Potopul ne inunda sufletul) (1973), „Atarashii hito yo, mezameyo†(Oameni noi, desteptati-va!) (1983), sunt operele din aceasta prima categorie. Al doilea grup contine povesti in care Oe foloseste personaje sau istorii pe care le-a descoperit in mitologia satului sau, dar care se muta la oras si evolueaza in lumea moderna a oraselor japoneze. Din aceasta categorie fac parte „Memushiri kouchi (Rupe mugurii, impusca copii!)†urmat de „Man'en gan'nen no futtobÅruâ€, care au ajuns sa simbolizeze intreaga sa creatie. Folosindu-se de noi schizitii de idei din domeniul antropolgiei culturale, aceste opere reprezinta in totalitate lumea fictiunii lui Oe cum este ea evidentiata in „NatsukashÄ« toshi e no tegami†(Scrisori catre ani nostalgici) (1987). Va rescrie aceast text sub forma naratiunii din „M/T to mori no fushigi no monogatari†(M/T si povestea splendorii padurii) (1986). Folosindu-se de metaforele poetice ale lui Yeats, Oe porneste la drum si scrie o trilogie „Moeagaru midori no ki†(Copacii verzi in flacari), compusa din „'Sukuinushi' ga nagurareru made†(Pana cand Mantuitorul va fi lovit) (1993), „Yureugoku (VashirÄ“shon) (Oscilatie)†(1994), and „Ōinaru hi ni†(in ziua cea mare) (1995). Odata cu incheierea acestei trilogii Oe a anuntat ca va intra in stadiul final al studiului si va cauta o noua forma de literatura. Faptul ca Oe a castigat Premiul Nobel pentru literatura in 1994 l-a incurajat sa caute o noua forma de literatura si o noua viata pentru el si familia sa. |
