Comments on: Cum reacționează autorii români contemporani la critici

By: Razvan

Razvan — Thu, 06 Feb 2020 00:37:50 +0000

Consider ca valoarea unei opere este intrinseca, iar cititorul nu reprezinta decat o cale de a o exprima. Indiferent daca cineva citeste sau nu o carte, ea are aceeasi valoare. Sigur, aceasta (valoarea) se poate schimba in timp si prin prisma curentelor si opiniilor cititorilor, insa schimbarea in acest caz este superficiala. In profunzime, va ramane aceeasi. Nu consider ca fiecare carte reprezinta jurnalul intim al scriitorului, ci din contra: este vorba de exprimarea unor trairi ce nu au corespondent in realitate, a unor stari ce nu pot fi intelese de catre scriitor in starea de veghe, de constienta. Vorbesc despre monstrii ce iau nastere in adancurile noastre si de care ne e teama sa ne apropiem sau sa-i privim, despre iadul prin care trec oamenii (considerati de noi) nebuni. Despre frica si teroarea prin care trec epilepticii, despre suferinta pe care o suporta oamenii bolnavi de cancer, despre atrocitatile unor copii batuti si neiubiti. Toate aceste lucruri pot fi exprimate doar prin fictiune. Si toate aceste lucruri sunt adevaruri pe care nu le poate contesta nimeni. Un artist e capabil sa vada aceste nenorociri prin prisma operei sale, fara sa fie capabil sa controleze momentele in care aceste adevaruri ies la suprafata, momentele in care scrie. Pentru mine asta inseamna o opera literara de valoare si nu are nicio treaba cu parerea cititorilor/criticilor/scriitorilor. Pentru ca acest pareri sunt constiente, sunt supuse ratiunii si, din acest motiv, sunt superficiale. Am o deosebita consideratie fata de cititori si scriitori, dar pentru mine tot ce conteaza este adevarul ce tipa din gura fiintelor aflate in cele mai mari nenorociri, iar acest adevar este imuabil si nu poate fi alterat de timp.

By: Ileana

Ileana — Wed, 29 Jan 2020 09:42:30 +0000

Draga Razvan, mi se pare ca n-ai gandit tocmai pana la capat gandul de mai sus: pai cine da valoare unei opere?
Nu cititorii / criticii carora le place? “Datoria oricarui scriitor este sa scrie cat poate el de bine, sa se autodepaseasca mereu si sa caute intotdeauna adevarul, sinceritatea.” – cam cum se aplica asta unei carti de fictiune? Care adevar? Care sinceritate? Sau crezi ca fiecare carte reprezinta jurnalul intim al respectivului scriitor?

By: Razvan

Razvan — Wed, 29 Jan 2020 00:42:54 +0000

Ok, vad ca scriitorii se ambaleaza cam rau. Datoria oricarui scriitor este sa puna pe hartie ceea ce simte el, ce-l framanta, obsesiile sale. Nu au nicio importanta recenziile, opiniile, parerile, fie ele pozitive sau negative. Sigur, pot facilita vanzarile, dar cam atat. Daca un roman este bun, va dainui, daca nu, o sa moara. E simplu. Au existat carti preaslavite de cei mai inteligenti critici literari si nimeni nu mai stie de ele. De asemenea, au fost carti in care s-a aruncat cu rahat, dar au supravietuit sute de ani. Ca sa fie clar: nu parerea criticului/cititorului/scriitorului conteaza, ci valoarea operei. Si motivul pentru care aceste opinii nu au nicio importanta este simplu: judecam o opera dupa expresia ‘imi place/nu-mi place’, in timp ce adevarul intotdeauna va dainui. Datoria oricarui scriitor este sa scrie cat poate el de bine, sa se autodepaseasca mereu si sa caute intotdeauna adevarul, sinceritatea.

By: Miruna

Miruna — Fri, 16 Aug 2019 12:01:25 +0000

In acest articol ai foarte mare dreptate deoarece anumiti autori contemporani ajung sa te faca cu ou si cu otet pentru ca le spui o parere sincera , iti aduce la adresa ta ca si cititor cuvinte jignitoare doar pentru ca iti permiti sa ai o opinie diferita de a ei . Acesta nu ar fi singurul lucru care ma deranjeaza , ceea ce este si mai rau este ca atunci cand iti spui parerea si nu este pe placul ei sar pe tine anumite prietene ale ei fiind simple persoane , alte scriitoare populare sau femei care au un blog si ridica cartea respectiva in slavi . Unii se dau mari scriitori pentru ca au scos o carte sau doua dar daca vezi ce limbaj au regreti ca se numesc scriitori contemporani sau ca le.ai cumparat cartea .
As mai vrea sa adaug ca dupa parerea mea recenziile facute acestor carti mint dearece daca te uiti la ele sunt facute de cunostintele autorului si nu spun ca unele sunt slab scrise cu actiune plictisitoare sau prea grabita , ca sunt gresili gramamticale sau ca lipsesc pagini . Tot ce vezi in comentarii se rezuma la cat de wow e autoarea sau cat de fantastica e cartea , nu o sa gasesti alta parere sau ceva sincer scris

By: DanaC

DanaC — Sun, 04 Nov 2018 18:51:17 +0000

Foarte bun articolul!

By: Liana Mânzat

Liana Mânzat — Sat, 26 May 2018 13:54:58 +0000

Azi am citit articolul, comentariile. Vin cu părerea mea. Da, critica se acceptă greu dacă este… critică și autorul slăbuț. Cu cât o carte este mai străvezie, cu atât autorul ei este mai îndârjit în valoarea lui, a ”operei” sale. E așa de când lumea. Talentul, când există, nu poate fi atins de nimic, nici de laudă, nici de critică.
Din păcate sunt destui care vor, cum se spune, să se vorbească de ei, fie și de rău dar măcar să se vorbească. Asta la început, apoi se agață de altă sintagmă: ”Fă-ți un nume și după aia scrie”. Și ar fi multe de spus, multe le-ați spus aici, multe se spun peste tot.
Eu vin să susțin cele scrise de Anca, să susțin și să confirm cele spuse referitor la pățaniile mele cu Binder.
Adaug și faptul că mi-am retras absolut toate cărțile din România, editura, din motive necunoscute mie căci, fără dovezi nu pot acuza, a ținut cărțile, mai ales prima și cea mai importantă pentru mine pentru că este autobiografică, sub cheie, depozitul unde au ajuns câteva exemplare la fel, mi-a vârât cărțile prin nu știu ce cotlon, nu există, nu existau în catalog, trebuia să îmi scriu numele ca să apară și cărțile…
Acum nu știu câtă putere a avut entitatea aceea care mi-a promis solemn că mă va anula în depozitul acela de carte ca autor, cât e vina cuiva sau poate e vina mea, poate cele câteva cărți vândute/citite au fost suficiente pentru a ști toată lumea (?!) că nu scriu bine, că nu merit să fiu citită, că…, asta e!
O iau de la capăt în Spania.
Vă doresc succes în ceea ce faceți și numai de bine să auzim.

By: Andres

Andres — Tue, 06 Feb 2018 08:09:34 +0000

In reply to Denisa. Chiar așteptam acest comentariu din partea ta, mă mir că a durat atât. Da, Anca a scris despre aceste cărți, dar nu a fost o recenzie, cât un articol din seria Jurnal de librar. A fost, după cum ai putut citi, despre reacțiile cititorilor acestei cărți. Ne-am gândit mult înainte să publicăm acel articol, dar experiența respectivă face parte din cele trăite de librar (poate de fiecare librar) și nu putea fi tăiată. Vrei să dai cu piatra, fă-o. Noi ne-am asumat acest risc. Dar am mers mai departe. Avem alt subiect în cazul de față, de la care, ai dreptate!, am divagat. O zi frumoasă!

By: Ileana Andreea Drop

Ileana Andreea Drop — Mon, 05 Feb 2018 22:45:06 +0000

In reply to Denisa. Denisa, știi melodia aia „lasă-ne, lasă-ne”? Dacă nu, învaț-o!. Tu și cu doamna „babă scriitoare” sunteți cele care ați comentat numai ca să vă lăudaâi că vă dați și voi cu păerea, fără să aveți logică și legătură cu subiectul. Exact despre asta este vorba în articol: ce scrii și ce vrei de fapt să scrii.

By: Denisa

Denisa — Mon, 05 Feb 2018 22:34:14 +0000

Andres, nu intru in contradictie cu tine. Nu tu ai scris acest articol. Daca Anca doreste sau nu sa mai faca unele precizari este strict problema ei, nu o obliga nimeni. Acum daca chiar imi imputi ca eu fac reclama unor scrieri agramate, atunci ar trebui considerata si recenzia negativa a Ancai (postata aici, pe site-ul vostru) tot reclama, nu? Chiar Anca a dat trimitere in acest articol la Binder – asta s-ar numi, dupa parerea ta, tot reclama? Cred ca trebuie ca eu sa inchei orice discutie, comentariile tale au divagat rau de tot de la orice logica.

By: Andres

Andres — Mon, 05 Feb 2018 22:04:57 +0000

In reply to Denisa. Nu am zis că ai făcut-o intenționat, să fie clar.