Frumoasa si Bestia_An Leysen_Header

Frumoasa și Bestia de An Leysen, o repovestire gingașă a basmului clasic

de / May 31st, 2017 / 605 vizualizari

Cine nu a auzit de basmul Frumoasa și bestia? E un clasic! Generația noastră a crescut cu ecranizarea Disney a acestei povești, toate fetele ne visam Belle, cu rochie galbenă, dansând alături de ceainic, ceșcuță și ceasornic în sala mare a palatului. E o poveste nemuritoare, îndrăgită de copiii de toate vârstele de peste 250 de ani. Noi am adorat-o, am luat-o după noi peste tot aproape o lună; fie că eram la groapa de nisip alături de alți copii, fie îl dădeam pe leagăn sau alerga la locul de joacă, mi-a cerut să îi citesc din carte și am observat cum și alți copilași ne ascultau cu interes și drag.

Basmul ”Frumoasa și Bestia” a fost publicat pentru prima dată în 1740 de autoarea franceză Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve și, conform experților, pare să fi avut la bază o poveste reală: cazul lui Petrus Gonsalvus, un bărbat născut în jurul anului 1537, în insula Tenerife.

Basmul ne spune că a fost odată, într-o țară îndepărtată, un negustor care avea două fiice. Cea mare era răsfățată și orgolioasă, iar celei mici îi plăcea să-și petreacă întreaga zi citind. Era atât de drăgălașă că toată lumea îi spunea „Frumoasa”. Într-o zi, negustorul s-a rătăcit într-o pădure și a ajuns la un castel, unde a dat nas în nas cu unicul său locuitor: o bestie! Bestia s-a înfuriat cumplit, dar i-a cruțat viața negustorului cu o singură condiție: una dintre fiicele lui trebuia să vină să stea cu el în castel. Deși tatăl nu dorea acest lucru, Frumoasa a plecat în seara următoare să locuiască împreună cu Bestia…

Spre deosebire de basm, „bestia“ din povestea ce pare a fi sursa de inspirație a acestuia a fost un om absolut obișnuit, dar care suferea de o boală foarte rară: Petrus Gonsalvus (sau Pedro González, în spaniolă) a fost primul caz documentat al unui bărbat care suferea de hipertricoză, boală denumită și sindromul Ambras sau sindromul omului-vârcolac, caracterizată prin creșterea anormală a părului pe față sau în alte zonele corpului unde pilozitatea ar trebui redusă la minim. Copil fiind, acesta a fost adus la curtea lui Henric al II-lea al Franței, unde a fost bine tratat și a primit o educație aleasă. În 1559, după moartea lui Henric al II-lea, Gonsalvus a ajuns la curtea Margaretei de Habsburg, ducesă de Parma şi guvernatoare a Ţărilor de Jos Habsburge. Aici, s-a căsătorit cu o tânără și cochetă franțuzoaică pe nume Catherine (sau olandeză, după alte surse) și au avut cel puțin patru copii, dintre care trei au moștenit boala tatălui.

Petrus Gonsalvus și Catherine

Petrus Gonsalvus și Catherine, tablou expus în Camera Artelor și Curiozităților din castelul Ambras 

Să mai spun că cea mai recentă ecranizare a basmului clasic, avându-i protagoniști pe Emma Watson și Dan Stevens, m-a repurtat înapoi în magia anilor copilăriei? Sau să mai spun că cea mai recentă reeditare a basmului, în ilustrarea și repovestirea Anei Leysen, m-a cucerit iremediabil?

În această încântătoare carte ilustrată, An Leysen ne spune povestea dintr-o nouă perspectivă, plină de prospețime, readucând la viață personajele magice pentru toți cei care îndrăgesc basmele nemuritoare, atrăgând atenția datorită misterului, suspansului și ilustrațiilor minunate, pline de farmec. Experiența de la catedră, ca profesor de artă, a inspirat-o pe autoare să înceapă să scrie, rescrie și să-și ilustreze propriile cărți.

Ediția de față a cărții este foarte diferită de versiunea Disney pe care o cunoaștem mai toți, în special pentru că aici sfeșnicul vorbitor, ceainicul sau ceșcuța lipsesc cu desăvârșire. Imaginile sunt realizate într-o manieră romantică, gingașă, fără nimic violent sau amenințător în ele, abundând în detalii extraordinare în ceea ce privește camerele palatului, grădinile luxuriante pline de trandafiri și păuni rătăcitori din jurul palatului. Însuși Bestia are o privire plină de bunătate și gingășie. Totul pare a fi desprins din ilustrațiile anime, determinându-te să admiri clipe îndelungate desenele la fiecare întoarcere a paginii.

Frumoasa şi bestia

Pe scurt, povestea în sine, calitatea cărții și felul în care este legată, spațierea textului și poziționarea acestuia raportat la ilustrații, precum și coperta cartonată ne spun clar că e o carte ce își merită renumele. O recomandare din suflet pentru o oră de visare la lumi magice!

Cartea este disponibilă la Elefant, aici, sau la Libris, aici >>

 

Sursă informații despre povestea reală și foto tablou: Historia.ro

# # # # # # #

Patricia Lidia

Inginer, femeie și mamă în viața reală, autor de texte pentru copii și jurnalist cultural neoficial în viața virtuală...

Un comentariu

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare