Isola Bella

File de jurnal: Milano și împrejurimile

de / August 22nd, 2017 / 450 vizualizari

Drept să spun, Milano nu este chiar pe sufletul meu – deși este plin de librării chipeșe -, dar pentru că trăim vremuri în care un bilet de avion ajunge, adesea, să coste mai puțin decât un drum cu trenul București-Brașov, îi mai dau câte o șansă. În plus, capitala italiană a modei este poziționată strategic, cu acces facil către zona lacurilor, Elveția și, mai ales, Verona. Așa se face că, de cele mai multe ori, Milano este doar un pretext, punctul de pornire către alte destinații, mai atractive.

Rizzoli

Librarie Milano

Cap de listă în topul meu personal este romantica Verona. Urbea Julietei este la numai o oră și jumătate de mers cu trenul, dar pare la ani distanță de Milano. De fiecare dată când pășesc pe străduțele înguste, pavate cu piatră cubică și presărate cu terase cochete, am impresia că intru într-o altă lume, nu atât desprinsă din paginile lui Shakespeare cât, mai ales, din visurile mele. Nu ai cum să ajungi în Verona fără să dai o fugă și la balconul Julietei – dar așteaptă-te să fie foarte aglomerat – și fără să lași un semn al trecerii tale pe pereții năpădiți de iubire. Prin “semn” se înțelege orice, de la scrijelituri, post-it-uri, plasturi sau, mare ți-e grădina imaginației, absorbante zilnice. Evident, nu lipsesc nici lacătele, care au chiar o zonă dedicată. Am improvizat și eu cu un șervețel, care s-a pierdut instant în mulțimea de declarații. Cam așa e și cu iubirea, mă gândesc eu. Dintre atâtea povești frumoase care se derulează pe fundal, se mai nimerește câte una care să iasă în evidență.

Julieta

 

Balconul Julietei

Nici Romeo nu este uitat, are și el un stâlp inscripționat, nu departe de casa Julietei. Atât, doar un stâlp, deoarece casa aferentă este o locuință privată și nu se poate vizita.

Dar, în ciuda marketingului, Verona înseamnă mai mult decât Romeo și Julieta. Înseamnă zidurile de cărămidă ale Castelvecchio, panorama colorată de pe podurile care traversează râul Adige, înseamnă Arena, cel mai bine păstrat amfiteatru roman, încă funcțional (care m-a impresionat mai ceva decât Colosseumul), orașul văzut de la înălțimea turnului Lamberti sau de pe dealul San Pietro, arhitectura de la Arche Scaligere, marea de verde din grădinile Giusti, aromele tentante de gelato artigianale și fructele proaspete de la tarabele din Piazza del Erbe.

Verona - panorama

Verona

Piazza del Erbe

Și pentru că Roméo et Juliette, de la haine à l’amour, îmi este al doilea cel mai iubit musical (după Nôtre Dame de Paris), de fiecare data când ajung în Verona am coloana sonoră asigurată. Vă las linkul mai jos, ca să înțelegeți la ce mă refer (și ca să aveți ce să fredonați când veți ajunge în acest minunat oraș).

Dar m-am întins atâta cu Verona și nu v-am povestit încă nimic despre trioul de lacuri: Garda, Como și Maggiore. Toate sunt nespus de frumoase și merită cel puțin o zi de explorare de îndelete. Garda este cel mai întins lac din Italia și, pe lângă peisajele pitorești (o caracteristică a tuturor orășelelor lacustre din Italia), plusează și cu un parc de distracții de neratat pentru amatorii de senzații tari: Gardaland.

Lacul Como, cel mai mic, dar și cel mai adânc, este la o aruncătură de băț de Milano – la 30 de minute de mers cu trenul, mai exact – și îți ia ochii cu bijuterii ca Bellagio, Varenna și, evident, Como (de aici puteți să urcați cu funicularul în Brunate, unde vă așteaptă o priveliște de tăiat respirația). Fie că alegeți să vă petreceți timpul într-o stare de dolce far niente, într-o croazieră prelungită pe lac, sau optați pentru modul “ardere calorii” și vă plimbați pe străduțele în trepte în oricare dintre orașele mai sus menționate, experiența va fi, garantat, una memorabilă. Iar dacă vă mustră conștiința pentru caloriile pierdute, să știți că le puteți recupera cu ușurință de la orice terasă, restaurant, osterie sau trattorie.

Funicular Como

Como

Bellagio

Varenna

Varenna 2

Lago Maggiore, chiar dacă nu este italian get-beget, ci se scaldă pe sfert și în ape elvețiene, respectă tradiția și iese la înaintare cu trei insule coborâte parcă din vederile acelea colorate și idilice, pe care le suspectăm tot timpul ca fiind prelucrate în Photoshop. Ei bine, pentru Isola Bella, Isola Madre și Isola dei Pescatori, programele de editare foto aproape că nu își au rostul. Dacă ar fi fost după mine (și nu după capacitatea de stocare a telefonului, adică), aș fi pozat fiecare colțisor, fiecare scânteiere de lac, toate ferestrele și plantele, orice străduță îngustă (și, în treacăt fie zis, excesiv de aglomerată) și balcon cochet, puzderia de bărci care își așteptau, legănându-se, turiștii, vitrinele cu gelato, pisicile răzlețe, dar la fel de alintate.

Stresa

Isola dei Pescatori

Isola Bella

Gelato

Pe scurt, niciodată nu dau greș când aleg Italia ca destinație de vacanță. La urma urmei, vorbim despre țara mamă a pastelor și a desertului meu preferat – tiramisu.

Doar câteva lucruri mai vreau să menționez, fără să stric însă tabloul feeric descris până acum: limba italiană vă va deschide multe uși, uși pe care engleza e posibil să vi le închidă. Mulți italieni nu vorbesc engleză, chiar dacă v-ați aștepta la acest lucru, prin prisma meseriei lor. Nu uitați de coperto, taxa care se adaugă la nota finală de plată, aplicabilă fiecărui client și a cărei valoare variază de la local la local. Și, foarte important, dacă circulați cu trenul, nu uitați să vă validați biletele înainte de urcarea în vagon. Italienii chiar nu glumesc cu amenzile.

Vezi aici toate Filele de jurnal >>

# # # # # # # # # # # #

MissValery

Miss Valery este co-fondatoarea clubului de carte www.serialreaders.com. Cititoare in serie (cum altfel?) si pasionata de calatorii, filme si evadari, daca nu o vezi citind, inseamna ca e ori plecata prin cine stie ce locuri, ori la cinema, ori evadeaza din vreun escape room. O gasiti si la: viatasiacorddeoane.ro

2 Comentarii

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare