viitor, SF

Am trăit multe vieți în viitor, în universuri paralele sau pe planete îndepărtate

de / February 5th, 2018 / 815 vizualizari

Guest post scris de Costin Beda.

Îmi place să cred că mulți dintre noi, în copilăria noastră, am citit Jules Verne, H. G. Wells sau Arthur Conan Doyle cu a sa O lume dispărută. Aceasta a fost cartea mea de căpătâi, cartea pe care o ascundeam de obicei sub manualul din care mă prefăceam că învăț. Chiar îmi descoperisem un fals talent literar încercând să scriu și eu o imitație teribil de nereușită a unei lumi misterioase, populată de dinozauri. Iar Jules Verne e pur și simplu… Jules Verne. Cred că știi edițiile acelea cartonate, de culoare crem, apărute la editura Ion Creangă prin anii ’80. Le aveam înșirate la linie, ca niște soldați în poziție de drepți, într-o bibliotecă veche din lemn masiv, a cărei vitrine erau înțesate de BPT-uri. Nici nu mai zic de Jurasic Parc a lui Michael Crichton (așa-i, tocmai ce-am zis), după care s-a făcut și celebrul film, primul văzut la cinema la 7 ani, câți aveam atunci. La noi s-a tradus în 1993, iar eu plimb cartea asta după mine de mai bine de 20 de ani. Mă mir că mai e întreagă, nici măcar nu mai țin minte de câte ori am citit-o, ultima oară acum un an, cred.

de ce sf

Și uite așa a început totul. Bineînțeles că, odată cu trecerea anilor, pretențiile și gusturile s-au schimbat, l-am descoperit în adolescența timpurie pe Stephen King (“ești maniac cu Stephen King”, îmi spunea cineva  deunăzi, și avea dreptate). Ok, Stephen King nu scrie SF, dar tot sunt maniac. În schimb, Frank Herbert, Isaac Asimov sau Philip Kindred Dick scriu; citindu-i pe ei am știut că asta vreau. Vreau viitorul imaginat de ei, bun sau rău. Asta nu înseamnă că neg realitatea sau prezentul în care trăiesc. Hmm… vorbind despre realitate, cred că Dick poate să-ți spună mai multe despre asta. De regulă, el este autorul cu care încerc să convertesc profanii la acest gen ce este ca o religie pentru mine. Sau Dune, una dintre marile capodopere ale SF-ului, chiar cea mai cea, dacă e să fiu subiectiv. Puține opere au reușit să îmbine și să combine SF-ul cu filosofia, religia, ecologia și politica așa cum o face Frank Herbert în cele 6 volume. Crede-mă, dacă cineva îmi spune că nu a auzit de Dune, e ca și cum mi-ar spune că a comis o crimă. Da, știu, acum o să zici și tu că-s maniac.

Mi-aduc aminte de o veche amică pe care încercam s-o conving să citească Știință & Ficțiune (făceam asta cu toată lumea). În cele din urmă am reușit și i-am împrumutat cele 4 volume din seria Ender, scrisă de Orson Scott Card. O vreme n-am mai ținut legătura, ne-am mai întâlnit după vreo 2-3 ani. Mi-a înapoiat cărțile, zicându-mi că le-a citit de trei ori. Și că i-au plăcut enorm, mai mult, mi-a mărturisit că au ajutat-o să-și pună ordine în niște gânduri și idei despre care nu voi povesti aici. Cred că-ți dai seama ce mândru m-am simțit auzind asta, n-a fost prima și nici singura persoană cu care reușeam asta, dar a fost o mare izbândă.

viitor

Într-un articol scris de mine, despre Dr. Bloodmoney a lui Philip K. Dick, spuneam cum acest gen îți eliberează imaginația, te ajută mai ales să o dezvolți, să o descătușezi de limite impuse sau nu. Asta-mi aduce aminte de o vorbă care zice, cu aproximație, că trăiești atâtea vieți câte cărți citești. Am trăit multe vieți în viitor, în universuri paralele sau pe planete îndepărtate. Am trăit prezenturi și trecuturi alternative. Orice e posibil. Orice e probabil.

Pentru cine nu știe, sefeul ăsta are și el niște categorii sau subgenuri. Printre preferatele mele se numără, ca subiect și tematică: călătoriile în timp, universul paralel sau multiversul și space opera (adică un fel de epopee spațială de mare anvergură, ce se petrece la scară cosmică; un exemplu foarte bun este seria Zorii nopții scrisă de Peter F. Hamilton). Bine, mai sunt și altele: ficțiune apocaliptică sau post-apocaliptică, cyberpunk, steampunk, istorii alternative etc. Nu-i chiar așa de simplu precum pare, e mai mult decât niște farfurii zburătoare care colindă prin spațiu fără o țintă anume.

Ar mai fi multe de povestit, dar zic să închei, e timpul să ne întoarcem din periplul printre stele la banalele activități cotidiene. Totuși, putem continua să visăm. Și sper că am reușit să-ți stârnesc interesul, măcar puțin. Pentru că viitorul începe acum.

Sursă foto: Pixabay, arhiva personală

 

SerialReaders.com folosește unelte de marketing afiliat. Cumpărând prin link-urile pe care le recomandăm, site-ul nostru primește un comision din partea retailerilor pe care îi promovăm. 

# # # # # #

Serial Readers

The Club Of Serial Readers este locul in care te intalnesti cu prietenii tai sau cu alti pasionati de lectura si discuti despre cele mai citite carti, cele mai interesante povesti.

2 Comentarii

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare