Aparent, suntem în decembrie. Se termină și anul asta, cel mai lung, dar și cel mai scurt, de până acum. Și chiar dacă normalitatea ne-a fost dată peste cap, unele lucruri nu s-au schimbat și probabil nici nu o vor face vreodată. De exemplu, goana după cadouri. Ba parcă acum alergăm și mai abitir, pentru a  încerca să compensăm, cumva, distanțarea socială impusă.

Nu am pretenția că am găsit soluția salvatoare pentru cei care au intrat în panica ultimei sute de metri cu cadourile, însă mă gândesc că multe persoane au nevoie de o infuzie de optimism în perioada aceasta. Caz în care poate vă ajută să aflați că la editura Trei tocmai ce a apărut Dicționarul de optimisme al lui Chris Simion-Mercurian. Iar eu, sincer vă spun, aș oferi câte un exemplar tuturor. Numai gândul că aș împărți optimism în stânga și-n dreapta mă încarcă de bucurie. Iar dacă acesta nu este un motiv suficient, vă mai las câteva (aici am trișat puțin și am apelat și la prezentarea de pe site a cărții):
 – este primul dicționar/ agendă în care fiecare dintre noi poate inventa cuvinte și fraze dragi sufletului său;
– este un suflu de optimism, încredere și bunătate pentru oricine îl citește/ foloseşte;
– este sigurul dicționar/ agendă care spune lucrurilor pe nume fără a se ascunde după motto-uri sau experiențe de viață false;
– te inspiră să îți așterni gândurile/temeriile/bucuriile pe hârtie;
– este scris de mână și păstrează toate ștersăturile și corecturile originale, lucru care m-a convins să nu mai fiu așa de strictă, să îmi dau voie să greșesc atunci când scriu.

Tot timpul am fost de părere că în jurnal trebuie să scrii citeț și ordonat, fără mâzgălituri, fără ezitări, cursiv. Lucru imposibil, de altfel, pentru că gândurile mele îmi seamănă și sunt extrem de dezorganizate. Știți copilul acela care se chinuia să coloreze în așa fel încât să nu depășească liniile? Eu sunt acela. Doar că pe mine toate aceste impuneri și limitări, fie ele și proprii, mă obosesc. De aceea am și renunțat la a mai ține un jurnal. Dar Dicționarul de optimisme este altfel: te îndeamnă să îți dai frâu liber gândurilor, ba chiar arată mai bine, mai uman, cu ștersături, desene și scris… în toate felurile. O eliberare necesară, aș zice eu. Și un jurnal care mă reprezintă, mai ales în acest moment al vieții mele, când parcă sunt și mai haotică decât de obicei (fără să îmi pierd optimismul, însă).

Dar cel mai bine zice tot Chris Simion-Mercurian:

“Optimismul este o opțiune. Nu m-am născut optimistă. Am devenit. Am învățat de una singură că dacă aleg întunericul s-ar putea să nu mai ajung niciodată la lumină. Dar dacă aleg lumina… poate am șansa să mă bucur de ea. Încearcă și tu. E un exercițiu bun pentru suflet.”

Haideți să alegem lumina și să o împărțim, pe cât posibil, și cu alții! Și să ne păstrăm sau să ne descoperim optimismul. Până la urmă, am ajuns aici, nu? Și la cum a fost (și este încă) acest an, mi se pare o mare realizare. Merităm felicitări și o rază de speranță. Și un Dicționar de optimisme completat până la ultima pagină.

Comandă cartea Dicționar de optimisme
la Cartepedia, aici, la Cărturești, aici și la Libris, aici,>>

SerialReaders.com folosește unelte de marketing afiliat. Cumpărând prin link-urile pe care le recomandăm, site-ul nostru primește un comision din partea retailerilor pe care îi promovăm. 

#cadouri #Chris Simion #club de carte #dictionar de optimisme #editura trei #featured #optimism #serial readers