Din învățăturile monstrului copac

Din învățăturile monstrului copac

de / March 7th, 2017 / 174 vizualizari

Stories are wild creatures.

A Monster Calls – nefericit tradus “Copacul cu povești”, deși cartea cu același nume care îi stă la bază a apărut în limba română sub numele “Chemarea monstrului”– este un film extrem de frumos și de sensibil, un film de care aș fi avut mare nevoie acum 2 ani, fără că asta să însemne că acum mă regăsesc mai puțin în el.

Recunosc, m-am dus la cinema fără să fi citit cartea înainte și cu așteptări moderate, întrucât trailerele în care apar copaci vorbitori nu sunt neapărat preferatele mele – nu, nu m-au impresionat nici în Stăpânul Inelelor și nici pentru Groot din Gardienii Galaxiei nu am vreo pasiune arzătoare (nici măcar una călâie). Dar filmul ăsta a fost ca o incursiune într-un parc de distracții: începi cu o tură de încălzire, în carusel, pentru a termina cu cel mai abrupt roller-coaster. Finalul te găsește zdruncinat, dat peste cap, dar dornic de mai mult.

Am ieșit ultima din sala de cinema, nevoită fiind să îi las pe cei de la curățenie să își facă treaba. Mi-a fost foarte greu să mă desprind de Conor și tragedia lui: un biet băiețel care este nevoit să își vadă de copilărie, în timp ce mama lui, bolnavă de cancer în fază terminală, se stinge văzând cu ochii. Speriat de posibilitatea unei copilării fără mamă și bântuit de coșmaruri în fiecare noapte, Conor își găsește refugiul în vizitele nocturne (la 12:07 fix) ale unui monstru milenar. Acesta îi va spune trei povești, cu deznodământ surprinzător și morală puternică, cerând în schimb o singură poveste de la Conor. Cea adevărată. Doar informativ, să știți că poveștile sunt animate, lucru neașteptat, dar care se potrivește cu estetica filmului.

poster a monster calls

Lewis MacDougall a fost o revelație pentru mine (nu am văzut Pan – se mai întâmplă să și ratez unele filme). A jucat alături de Sigourney Weaver, Felicity Jones și (vocea lui) Liam Neeson, dar simț ca și cum umerii lui micuți au dus tot greul. Și nu e puțin lucru, întrucât filmul chiar este unul cu greutate. Este genul acela de film “love it or hate it”, care trezește doar emoții extreme și pentru care nu există cale de mijloc. Într-un cuvânt: memorabil.

Cartea care îi stă la bază mi-a fost recomandată cu mult înainte să aflu despre existența acestui film și are propria poveste care merită împărtășită. A fost începută de scriitoarea britanică Siobhan Dowd, dar a rămas neterminată, din cauza morții ei premature. Patrick Ness este cel care a finalizat-o, acordându-i credit lui Siobhan pentru idee – de altfel, numele ei este menționat și pe genericul filmului.

“Humans are complicated beasts. You believe comforting lies, while knowing full well the painful truth that makes those lies necessary. În the end, Conor, it is not important what you think. It is only important what you do.” Ce film! Ce carte! Ce povești!

# # # # # #

MissValery

Miss Valery este co-fondatoarea clubului de carte www.serialreaders.com. Cititoare in serie (cum altfel?) si pasionata de calatorii, filme si evadari, daca nu o vezi citind, inseamna ca e ori plecata prin cine stie ce locuri, ori la cinema, ori evadeaza din vreun escape room. O gasiti si la: www.gameoftrolls.ro

2 Comentarii

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare

Ecranizări

Somnul rațiunii naște umbre

de / February 22nd, 2017

Every fairy tale has a dark side Miss Valery și Silvia s-au sacrificat și s-au dus la Fifty Shades Darker pentru ca voi să nu fiți nevoiți să o faceți (sperăm că sacrificiul nu a fost în van). Miss Valery Nu vă lăsați păcăliți...

Citeste mai mult

Ecranizări

De la tinerețe pân’ la bătrânețe

de / February 15th, 2017

Gândim diferit, reacționăm diferit iar experiența își spune cuvântul. Principiile și esența sufletului omenesc rămân însă aceleași, de la tinerețe până la bătrânețe. Așa cred eu dar așa spun și alții, iar cel mai elocvent exemplu se află în trilogia...

Citeste mai mult